„Schimbarea Legii Voluntariatului în România”

volum

Premiul I la Secţiunea Comportament civic şi Participare publică în cadrul Galei Societății Civile din România 2015.

După 4 ani de efort susţinut, Federaţia Volum a reuşit să convingă Parlamentul să adopte legea voluntariatului 78/2014 şi să crească notorietatea voluntariatului în ţară noastră.

În 2009, ONG-urile din România au început dezbateri pe tema neconcordanţelor şi lipsurilor legii Voluntariatului existente, legate de voluntari şi organizaţii gazdă. În 2010 s-a înfiinţat Federaţia VOLUM (25 de ONG-uri fondatoare) ce a preluat procesul de advocacy, plecând de la nevoia de a normaliza contextul legislativ al voluntariatului din România, de a-l adapta la contextul european şi de a-l promova la nivel naţional. Scopul iniţiativei a fost modificarea Legii Voluntariatului 195/2001 prin îmbunătăţirea cadrului legislativ pentru voluntariat, al mecanismelor de gestionare a cererii şi ofertei de voluntariat, recunoaşterea voluntariatului că experienţă profesională, dezvoltarea unui sistem de recunoaştere a competenţelor dobândite prin voluntariat, creşterea gradului de recunoaştere a valorii voluntariatului şi a calităţii lucrului cu voluntarii. După 4 ani de efort susţinut al Federaţiei VOLUM şi partenerilor, rezultatele campaniei au fost evidențiate prin adoptarea legii voluntariatului 78/2014 şi creşterea notorietăţii voluntariatului în România.

Sursa : http://www.galasocietatiicivile.ro/resurse/studii-de-caz/castigatorii-galei-societatii-civile-2015-editia-a-xiii-a-15381.html

De-a lungul timpului societatea civilă și-a spus cuvântul în România printr-o serie de inițiative ce au contribuit la bunăstarea generală a populației. Prezentăm foarte succint câteva dintre ele care au avut un impact (și încă mai au) în societatea noastră.

Campania Salvați Roșia Montană

rosia

Salvați Roșia Montană este poate cea mai amplă mișcare socială și de mediu din ultimii ani ce se desfășoară în România. Campania Salvaţi Roşia Montană s-a născut ca opoziţie faţă de deschiderea celei mai mari mine aurifere de suprafaţă din Europa propusă la Roşia Montană de către compania Roşia Montană Gold Corporation.
Campania reuneşte mai mulți actori ai societății civile pentru oprirea implementării proiectului celor de la RMGC. Opoziţia locală din Roşia Montană, reprezentată de asociaţia Alburnus Maior, cetățeni activi, precum și zeci de organizaţii nonguvernamentale, Academia Română, universităţi, biserici şi personalităţi publice sprijină această mișcare.

Campania a debutat pe 28 iulie 2002 când 350 de localnici și reprezentanți ai ONG-urilor au participat la un eveniment de protest organizat de asociația Albumus Maior. În această zi s-a făcut declarația împotriva exploatării miniere de la Roșia Montană.

În cei 13 ani de activitate, Campania Salvaţi Roşia Montană a reușit să implementeze o serie de acțiuni care să contribuie la stoparea acestui proiect:

Până în acest moment, proiectul minier de la Roșia Montană nu a fost început, aflându-se încă în stadiul de analiză și evaluare.
Surse: www.rosiamontana.org, www.ziuarosieimontane.wordpress.com

SMURD

smurd

Urmând exemplul altor țări europene, în 1990 s-a început experimentarea unui sistem de urgență sub egida Clinici de Anestezie Terapie Intensivă. Cu un medic de specialitate în domeniul anesteziei și terapiei intensive în medicina de urgență, echipajul mergea cu dotarea necesară la locul unde se afla pacientul în stare critică.

Aceasta a fost prima etapă a acestui nou serviciu numit SMUR sau Serviciul Mobil de Urgenţă şi Reanimare, fiind dotați cu o singură mașină de intervenție, iar transportul pacientului se făcea cu o autosanitară de la Serviciul de Ambulanță.

Din anul 1993, Serviciul Mobil de Urgență și Reanimare (SMUR) a devenit Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare (SMURD).

În anul 2001 s-a deschis primul dispecerat integrat 112 care deservește Pompierii, Poliția, Ambulanța și SMURD. Dispeceratul este finanțat de Primăria Municipiului Tîrgu Mureș împreuna cu alte primării din județ și cu Jandarmeria Română.

În 2006, medicul român de naționalitate palestiniană Raed Arafat a pus bazele Fundației pentru SMURD prin intermediul căreia a început contribuția dezvoltării acestui serviciu. Fundația a promovat importanța SMURD pentru salvarea vieților omenești, a obținut fonduri prin implementarea de proiecte și campanii de strângere de fonduri.

Poate astăzi ne este greu să ne imaginăm că a existat o perioadă fără SMURD și că nu exista un număr unic de urgență la care cetățenii să poată apela pentru salvarea propriilor vieți sau pe ale altora aflate în pericol.

Fundația pentru SMURD a contribuit la salvarea a mii de vieți prin punerea la dispoziție de echipamente, personal și resurse pentru un serviciu care să răspundă la apeluri urgente atunci când e vorba despre timp foarte scurt pentru supraviețuire.

Sursa: www.smurd.ro , www.fundatiapentrusmurd.ro

Let’s do it Romania!

lets

În 2008 Estonia a lansat conceptul de „curățenie în toată țara într-o singură zi!”. Ulterior, ideea a fost preluat și de alte țări, transformându-se într-o adevărată mișcare socială.

La sfârșitul anului 2012 erau peste 8.000.000 persoane, din întreaga lume, implicate în acest proiect.

În România, conceptul a fost preluat în vara lunii iulie 2009. Filmulețul realizat de cei din Estonia despre cum au reușit să pună în practică aceasta acțiune a fost postat pe internet și a stat la baza mișcării de la noi din țară.

Pe 25 septembrie 2010, peste 200 000 de voluntari au participat la curățenie în toată țara. În 2011, Ziua de Curăţenie Naţională a fost 24 septembrie, atunci când peste 300 000 de voluntari au venit să cureţe România de gunoaie! Campania a reușit până în 2013 să crească gradul de reciclare al deșeurilor selectate la 49%.

Prin implicarea masivă a cetățenilor în colectarea deșeurilor și reciclarea acestora, Let’s do it Romania a reușit să îmbunătățească condițiile de mediu și a contribuit în același timp la educația ecologică a indivizilor. Vizibilitatea lărgită, implicarea mai multor zone din țară în ziua de curățenie, face ca impactul acestei mișcări să răzbată dincolo de o singură zi de curățenie, transpunându-se în viața cotidiană a celor care au luat contact cu această mișcare.

sursa: www.letdoitromania.ro

Inițiativă locală: Iașul iubește teii

tei

În ziua în care au fost tăiați teii de pe Ștefan cel Mare din Iași, în februarie 2013, un grup de tineri au creat un grup de inițiativă și au ieșit în stradă să protesteze.

Această decizia a Primăriei Iași, de a tăia teii ce reprezentau un simbol al orașului a stârnit indignare în rândul cetățenilor care s-au unit și s-au implicat inclusiv în stoparea tăierii a peste 500 de arbori marcați ilegal din zona Copou, împotriva distrugerii unui parc central în vederea realizării unei parcări subterane sau împotriva toaletării necorespunzătoare ce cauza uscarea arborilor.

Grup de Inițiativă „Iașul Iubește teii” militează pentru replantarea teilor în centrul Iașului, dar și pentru păstrarea spațiilor verzi din oraș.

Probabil dacă nu ar fi fost acest grup de inițiativă acum am fi avut cu 500 de arbori mai puțin în zona Copou și o parcare subterană în loc de spațiu verde în centrul orașului.

Prin acțiunile sale, grupul de inițiativă a contribuit la păstrarea spațiilor verzi atât de vitale în interiorul unui oraș, de pe urma acțiunilor lui beneficiind toți cetățenii Iașului.

Sursa: www.galasocietatiicivile.ro

Inițiativă locală: Dăruiește – Iași

da

Dăruieşte Iaşi este un grup de pe platforma de socializare Facebook ce are că idee de bază dăruirea lucrurilor pe care nu le mai folosim altor persoane care sunt interesate şi le-ar putea folosi. Este un grup care se adresează în special ieşenilor dar şi studenţilor.

Grupul a fost lansat pe 30 decembrie 2013 de către Radu Apreutesei, student la Facultatea de Geografie și Geologie de la Univ. Al. I. Cuza, Iași, după ce a luat contact în Germania cu un grup asemănător.

Mecanismul de funcționare al grupului este destul de simplu. Orice persoană care are ceva de dăruit trebuie să posteze pe peretele grupului un anunţ, de preferat şi o poză cu obiectul pe care doreşte să-l cedeze unui membru care se arată interesat printr-un comentariu. Se pot face şi cereri, în caz că cineva îşi doreşte ceva poate să posteze un anunţ şi cel mai probabil i se va răspunde. În această comunitate există patru reguli, iar una dintre ele este „Primul venit, primul servit” dar la fel de important este că nu se acceptă schimburi, vânzări, cumpărări sau mesaje publicitare.

În prezent grupul are peste 10.000 de membri.

Cum contribuie această inițiativă la binele comun? Beneficiile lui sunt multiple. De la reducerea deșeurilor – în loc să arunc un obiect, îl dăruiesc, la conectarea oamenilor din Iași ce se pot adresa unii altora și cu alte probleme și la asigurarea nevoilor pentru unii oameni care poate altfel nu își permit să achiziționeze un produs pe care îl primesc în dar pe grup.

Sursa: https://www.facebook.com/groups/daruiesteiasi/

Lasă un răspuns

rfwbs-sliderfwbs-sliderfwbs-sliderfwbs-slide